SIGHIȘOARA

Sighișoara

DATE STATISTICE

Localităţi aparţinătoare: Sighișoara, Hetiur
Total locuitori: 23.927
Componența etnică: 15.717 români, 3.008 maghiari, 702 romi, 231 germani, 40 alte etnii, 4.229 nedeclarați
Componența religioasă: 14.994 ortodocși, 979 romano-catolici, 1.497 reformați, 151 greco-catolici, 1.825 alte confesiuni, 4.481 nedeclarați
Suprafața: 96,02 kmp

DESCRIERE/MONOGRAFIE

Sighişoara este situată în inima geografică a României, la 24°46’40” longitudine estică şi 46°12’38” latitudine nordică, în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare.
Acest amfiteatru natural, împădurit aproape în întregime, păstrează urme de civilizaţie ce coboară până în zorii epocii de piatră. În mod deosebit atrage atenţia perioada“bronzului târziu” (1700-1300 î.Hr.), când în zona aceasta a prins contur cultura arheologică „Sighişoara-Wietenberg”. Ulterior, în vremea regatului dac, valea Târnavei Mari a devenit un important drum comercial, controlul asupra acestuia fiind exercitat de o puternică fortificaţie ridicată peste vechea aşezare preistorică de pe Dealul Wietenberg.
În primii ani ai celui de-al doilea veac creştin (106 d.Hr.), atunci când Dacia s-a transformat în provincie romană, această cetate a fost distrusă, însă pentru a menţine siguranţa drumurilor ce treceau prin zonă pe malul stâng al Târnavei, în locul numit azi „Podmoale”, armata romană a ridicat un castru de apărare. Deşi relativ scurtă, administraţia romană a lăsat în urma ei o numeroasă populaţie romanizată, ale cărei urme şi aşezări au fost evidenţiate arheologic în siturile de la “Dealul Viilor” şi “Albeşti-Valea Şapartocului”.
După cumpăna mileniilor, triburile maghiare pătrund treptat în Transilvania şi ajung la începutul secolului XII pe Valea Târnavei Mari, care, pentru scurtă vreme, va face parte din graniţa de sud a regatului arpadian. Probabil că, în aceste împrejurări, o mică fortificaţie cu rosturi grănicereşti a fost amenajată pe platoul superior al Dealului Cetăţii. De asemenea, tot în acest timp, regele maghiar Geza al II-lea i-a invitat pe locuitorii din zonele germane să se stabilească în Ungaria şi Transilvania, unde, în schimbul unei largi autonomii, să contribuie la apărarea frontierei şi la prosperitatea regatului. Primiţi ca “oaspeţi regali”, cei mai mulţi colonişti au venit din Saxonia, motiv pentru care au ajuns să fie denumiţi cu termenul generic de “saşi” (saxones). Potrivit tradiţiei locale şi a cronicarilor medievali, cei dintâi saxoni s-au stabilit la Sighişoara în anul 1191 sau 1198.
În primele decenii care au urmat sosirii lor, mica aşezare a cunoscut o evoluţie liniştită, dar marea invazie tătaro-mongolă din 1241 a dezvăluit resurse ce au impus-o apoi între cele “Şapte Cetăţi” ale Transilvaniei medievale. Astfel, începând din a doua jumătate a secolului XIII Dealul Cetăţii a fost înconjurat cu un puternic zid de incintă, care, spre finele evului mediu a ajuns să protejeze un mic orăşel cu peste 160 de case şi 13 edificii publice. Fortificaţia era întărită şi apărată de 14 turnuri, dintre care, doar 9 au mai rezistat timpului, păstrând până astăzi denumirea breslelor meşteşugăreşti sub al căror patronaj au intrat. Dintre toate se remarcă Turnul cu Ceas, simbolul şi mândria oraşului Sighişoara. Ridicat în secolele XIII-XIV şi numit iniţial “Turnul cel Mare al Porţii”, el a fost înzestrat la începutul veacului XVII cu un ceas rudimentar, transformat în 1648 într-unul “cum altul asemenea n-a mai existat atunci în Transilvania”. Astfel, pe lângă faptul că noul mecanism putea să arate minutele şi să bată sferturile de oră, era capabil să pună în mişcare şi câteva figurine din lemn, înfăţişând zeii păgâni ce personi­ficau zilele săptămânii: Diana, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn şi Soarele.
Caracterul predominant militar al oraşului a fost atât de evident, chiar de la început, încât el poate fi regăsit în toate denumirile oraşului chiar de la primele menţiuni documentare: Castrum Sex (1280), Schäsburg (1298), Segesvar (1301), Sighişoara (1431). Menţionat ca oraş în 1367, „civitas de Seguswar” a devenit în scurt timp şi un loc în care înfloreau breslele, iar în veacul următor prestigiul său crescuse atât de mult încât la 1431 se stabileşte în „cuibul de pândă de la Sighişoara” principele valah Vlad Dracu, care până în 1436 a condus de aici apărarea graniţei de sud a Transilvaniei, a bătut monedă cu efigie proprie şi şi-a pregătit urcarea pe tronul ţării natale. Tradiţia spune că acest ilustru personaj a locuit în „Casa Vlad Dracu” şi că tot acolo s-a născut Vlad Ţepeş, cel care mândru de nobleţea descendenţei sale s-a numit pe sine “Drăculea”, adică “fiul celui zis Dracu”. Era veacul în care, potrivit celui mai vechi recensământ cunoscut, datând din 1488, Sighişoara avea „600 de proprietari, 20 de chiriaşi, 3 funcţionari publici, 2 morari, 9 săraci şi 4 ciurdari”.
În secolul XVI, într-un mediu devenit luteran, prestigiul politic şi economic al Sighişoarei se menţine la cote înalte, mai ales în condiţiile în care întreaga Transilvanie a devenit teatrul de luptă între habsburgi, turci, principii Transilvaniei şi domnitorii Ţării Româneşti. În această dispută pentru suzeranitate, fiind aproape întotdeauna de partea austriecilor, Sighişoara a avut un rol important, fapt ce i-a adus sub ziduri adversari dintre cei mai puternici. Secolele XVII-XVIII au fost, în schimb, perioada cea mai sumbră a istoriei sighişorene. În 1601, din cauza jafurilor şi a distrugerilor, sighişorenii au ajuns să mănânce câini, pisici şi şoareci; la 30 aprilie 1676 un puternic incendiu a pustiit în doar 6 ore trei sferturi din oraş; în 1709 o epidemie de ciumă face 4000 de victime, iar mai multe cutremure, inundaţii şi alte incendii completează tabloul nenorocirilor. Veacul următor are ca ultim eveniment de răsunet bătălia din 31 iulie 1849 de la Albeşti, unde armatele revoluţionare maghiare, comandate de generalul polonez Bem, sunt înfrânte de trupele ruse, conduse de generalul austriac Lüders, pe câmpul de luptă dispărând şi poetul naţional maghiar Petöfi Sandor.
Instaurarea dualismului austro-ungar a însemnat o perioadă dificilă pentru comunităţile săseşti, dar Sighişoara a avut de câştigat prin desfiinţarea scaunelor medievale şi organizarea Comitatului Târnava Mare, al cărui centru a devenit. Rangul de capitală a comitatului a asigurat Sighişoarei o dezvoltare economică şi politică rapidă. Oraşul a devenit astfel un puternic centru industrial, care la 1872 este racordat la reţeaua de cale ferată, unde se introduce electricitatea, telegraful, telefonul şi se deschid instituţii bancare.
La 1918, odată cu alăturarea Transilvaniei la Regatul României, populaţia săsească s-a integrat noului stat iar numărul, rolul politic şi economic al românilor din oraş a crescut sensibil. După 1950 Sighişoara se dezvoltă ca centru industrial, excelând în domenii variate: confecții, ceramică, feronerie etc.
Astăzi, vechea Cetate – cu turnuri semeţe şi ziduri sumbre, dar ospitaliere, ce se înalţă vertical spre veacurile care vin, păstrând grijuliu între zidurile sale bătrâne case policrome descrise cu generozitate în filele cronicarilor, învechite de istoria vremurilor – este considerată a fi „Bijuteria medievală a României”.
Parte a Patrimoniului Universal UNESCO, Cetatea medievală Sighişoara este un punct de atracţie pentru turişti din întreaga lume care vin să-i descopere farmecul descris în cronici şi recreat în timpurile moderne în cele mai neaşteptate moduri…
Vocaţia europeană a Sighişoarei a fost recunoscută la Strasbourg: Sighişoara este singurul oraş din România câştigător al trofeului Premiul Europei. Municipalitatea sighişoreană a fost onorată în 2012 de cea mai înaltă recunoaştere a eforturilor făcute în direcţia propagării ideilor europene şi s-a străduit să fie la înălţimea aprecierii astfel exprimate. Astfel, Sighişoarei i-a fost acordată Diploma de Onoare al Consiliului Europei în anul 1998, Drapelul de onoare al Consiliului Europei în anul 1999, iar Placheta de Onoare în anul 2003.
Complex medieval de arhitectură militară, civilă şi ecleziastică de valoare europeană, Cetatea Sighişoara este singura cetate medievală locuită în întregime din Sud-Estul Europei.
Cele nouă turnuri ale cetăţii constituie interesante vestigii ale arhitecturii medievale: Turnul cu Ceas, Turnul Frânghierilor, Turnul Măcelarilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Tăbăcarilor, Turnul Cositorarilor, Turnul Fierarilor.
Ospitalitatea locală este transpusă în numeroasele hoteluri, pensiuni şi restaurante care îşi întâmpină oaspeţii cu servicii la cele mai înalte standarde de calitate.

FISA PRIMAR

Primar municipiul Sighișoara - Ioan-Iulian SÎRBU
Primar: Ioan-Iulian Sîrbu – UIPS
Data naşterii: 11.05.1979
Stare civilă: căsătorit, doi copii
Studii: Master în Administrație Publică Europeană, Facultatea de Drept „Simion Bărnuțiu”, Univ. „Lucian Blaga” Sibiu
Activitate administrativă:  consilier local 2012-2020
Primar din anul: 2020

CONDUCERE

Viceprimar:    Bogdan-Ioan Burghelea     UIPS
Secretar general:    Anca Bizo
Consilieri:     
Buzogány Erzsébet                   UDMR
Chețan Daniel                            PNL
Cioanta Minerva-Elisabeta        PSD
Drăghici Ioan                              UIPS
Duma Felix-Lucian                     UIPS
Fiscu Constantin-Mihai              PNL
Gáll Ernő                                      UDMR
Grabcev Adrian                           PSD
Groza Tudorel-Claudiu                UIPS
Horumb Maria                              UIPS
Matei Ovidiu-Daniel                     PSD
Moiseș Florian-Dan                      PNL
Pajint-Fritsch Monica-Luciana     PNL
Reiter Volker                                  PNL
Stanciu Mihai-Ioan                        UIPS
Stupariu Călin                                PMP
Tűrk Michaela                                PNL

INTERVIU

Măreția municipiului Sighișoara trebuie  întreținută și dezvoltată continuu. Cetatea medievală și orașul modern sunt cele două fețe ale Sighișoarei, care se întrepătrund în beneficiul locuitorilor săi și a mulțimii de vizitatori. Am reușit, în primii doi ani de mandat, să avem 32 cereri de finanțare depuse, comparativ cu perioada 2010-2020 când s-au depus doar 11 astfel de proiecte. La început m-am axat prioritar pe tot ceea ce ține de reabilitarea energetică și modernizarea clădirilor pentru școli, spital și primărie. Valul cererilor de finanțare depuse pe acest subiect s-a soldat cu rezultate deosebit de favorabile. Beneficiem de un mare număr de finanțări prin intermediul PNRR, componenta „Valul renovării”. Sunt proiecte care trebuiau făcute, care vor spori și confortul elevilor și bineînțeles al pacienților și al cadrelor medicale și cu atât mai mult vor reduce și consumurile de energie. Practic, discutăm despre un dublu succes, atât din punct de vedere al confortului cât și din punct de vedere al consumului energetic. Astfel au fost semnate în acest an proiecte cu o valoare de peste 100 milioane lei, privind clădiri care deservesc învățământul, trei clădiri cu funcțiuni medicale în Municipiul Sighișoara, plus clădirea în care funcționează Primăria. Aceasta este o clădire emblematică pentru întreaga Cetate. Data finalizării acestor proiecte este anul 2026.
La începutul anului 2023, alături de o fetiţă în vârstă de 4 ani şi un senior de 83 de ani, am tăiat panglica inaugurală a unui pod de 70 de metri peste râul Târnava Mare. Pot spune că este un eveniment cu adevărat remarcabil şi memorabil, ţinând cont de faptul că este prima legătură rutieră între cartierele Târnava II şi Viilor. Ordinul de începere a lucrărilor l-am semnat în data de 5 aprilie 2021, iar în mai puţin de doi ani a avut loc recepţia la terminarea lucrărilor. Podul acesta este un proiect mai vechi, din anul 2002, finanţarea a fost obţinută în mandatul trecut, însă aşa cum am precizat, nu este loc de orgolii când vorbim de proiecte benefice pentru Sighişoara. Finanţarea a fost obţinută prin PNDL 2, vorbim de 9.896.696 lei, cu TVA, la care se adaugă 169.736 lei din bugetul local, valoarea totală fiind de 10.115.019 lei. Mă bucur că locuitorii municipiului Sighişoara, dar nu numai, vor avea o nouă alternativă de circulaţie. Era necesar, la fel cum este necesar şi cel de-al doilea pod, care se va construi în zona fabricii SEFAR, un proiect pentru care am obținut finanțare prin „Anghel Saligny”. De asemenea, locurile de joacă din oraș au fost modernizate. Nu în ultimul rând, am reușit să obținem finanțare pentru „Lucrări de consolidare – restaurare la zidul Cetății Sighișoara – Tronsoanele 12, 16 și 22”. Am semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru cele trei tronsoane de zid, în baza unei finanţări obţinute prin PNRR. Practic vom reface complet toate aceste trei tronsoane. Discutăm de unul dintre aceste tronsoane, căzut în anii ‚90, asupra căruia nu s-a mai intervenit până azi. Este pentru prima dată când se accesează fonduri europene pentru cetate. Până acum, anumite lucrări au fost făcute cu credite sau din bugetul local. Tot din bugetul local am reparat tronsonul şapte, cu alei și trotuare, iar în primăvara acestui an facem reparații la acoperişul Turnului cu Ceas. Cele trei tronsoane de zid le refacem din aceste fonduri europene. Nu găsim, din păcate, finanţări europene pe acest exerciţiu decât pentru ceea ce am accesat deja, dar aşteptăm să apară noi axe. Vom depune din nou cereri de finanţare şi pentru celelalte tronsoane de zid, pentru că îmi doresc ca întreaga Cetate să fie, la final, privită ca un întreg. Sunt şi anumite zone unde zidul riscă să cadă. Practic, noi trebuie să legăm şi tronsoanele care stau în picioare de cele asupra cărora am intervenit. Cumva va trebui să creăm deja baza, astfel încât pe următoarele finanţări, indiferent de unde vor veni acestea, să putem lega zidurile, fiindcă atunci munca va fi mult mai uşoară şi costurile mai scăzute. Dacă vremea va permite, dorim ca restaurarea celor trei porţiuni de zid să fie gata până la sfârşitul anului, iar reparaţiile la Turnul cu Ceas să fie terminate până în vară, dacă nu apar situaţii neprevăzute.
În proiectul de consolidare şi restaurare a zidului Cetăţii Medievale Sighişoara, fiecare tronson prezintă un anumit specific. Tronsonul 12 este parţial integrat în construcţii, Tronsonul 16 – zid îngroşat în partea inferioară, atât din necesităţi de apărare, cât şi de consolidare a drumului de strajă. Zidul de incintă este conservat pe toată înălţimea sa, excepţie făcând o porţiune de circa 24 de metri care s-a prăbuşit în 1990 în zona porţii Cimitirului Evanghelic din Deal. Tronsonul 22 este o porţiune de zid dublată cu arce de zidărie care susţin structura de lemn a unei galerii acoperite, adică drumul de strajă, fiind prevăzut cu guri de tragere. Este timpul ca Sighișoara să devină acea comunitate în care toți ne regăsim – indiferent de vârstă sau profesie. Cu viziune, încredere și seriozitate Sighișoara se dezvoltă. Avem o strategie de dezvoltare locală clară, bazată pe nevoile tuturor locuitorilor municipiului Sighișoara. Mă bazez pe un dialog constant cu cetățenii. Îmi doresc să reușim să implementăm toate proiectele pentru care am reușit să obținem finanțare și să recuperăm, astfel, anii de stagnare. Ținând cont și de dinamica proiectelor obținute și a termenelor care se impun în implementarea lor, nu ne permitem să pierdem timpul deloc. Tărăgănările din orice motiv sunt întotdeauna păguboase.
Unul dintre cele mai importante proiecte pentru Municipiul Sighișoara este realizarea variantei ocolitoare. În octombrie 2022 s-a semnat contractul pentru proiectarea și execuția Variantei de Ocolire Sighișoara, proiect în curs de implementare de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov.
Durata de execuție este de 38 luni (14 luni pentru proiectare și 24 luni pentru execuție), cu începere din 3 ianuarie 2023. Contractul are o valoare de 257.772 lei fără TVA.
Pentru proiectul privind „Reabilitarea, modernizarea și dotarea ambulatoriului de specialitate din cadrul spitalului Municipal Sighișoara (Policlinica)” este finanțare obținută prin Ministerul Sănătății. Am obţinut finanţare pentru reabilitarea, modernizarea şi dotarea Ambulatoriului de specialitate. Clădirea de pe strada Morii nr. 26 va reveni la vechea destinaţie „Policlinică”, ambulatoriu de specialitate care să găzduiască cabinete medicale pentru mai multe specialități. Pentru a asigura un acces facil al pacienților la servicii medicale de calitate este necesar ca ambulatoriul de specialitate – Policlinica – să funcționeze într-un spațiu separat, cu accesibilitate optimă și amenajări corespunzătoare”, iar obținerea finanțării este un pas important în demersurile făcute pentru a asigura cetățenilor acces facil la servicii medicale de specialitate. Proiectul beneficiază de o finanțare de 13,1 milioane de lei prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Pentru igienizarea ambelor maluri ale Târnavei și realizarea unui spațiu amenajat pe malul Târnavei (zona pasarelei) pentru activități sociale și recreative colaborăm eficient cu Administrația Bazinală de Apă Mureș. Accesarea de fonduri nerambursabile este o prioritate pentru Municipiul Sighișoara. Echipa din cadrul instituției care gestionează, printre altele, accesarea de fonduri europene a fost mărită. În prezent, se lucrează pentru realizarea unui Centru de îngrijire și ocrotire a sănătății „Împreună” în satul aparținător Hetiur, proiect care se implementează cu fonduri norvegiene. De asemenea, așa cum am explicat și până acum, am reușit să obținem fonduri nerambursabile prin Planul Național de Redresare și Reziliență, prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, Fondul de Mediu și Compania Națională de Investiții. Comunitatea noastră ar avea și mai mult de câștigat dacă toți membri Consiliului Local Sighișoara ar da dovadă de mai multă susținere în implementarea proiectelor. Cred cu tărie în puterea dialogului, tocmai de aceea îmi prezint, ori de câte ori am ocazia, disponibilitatea pentru a conlucra pentru Sighișoara. Locuitorii Municipiului Sighișoara mi-au acordat votul lor de încredere pentru a reuși să avem o comunitate dezvoltată. Pe această cale, vreau să le mulțumesc încă o dată pentru susținerea de care dau dovadă! Le comunic permanent oamenilor, prin intermediul rețelelor de socializare, ceea ce se întâmplă în orașul nostru, dar cel mai mult îmi place când pot avea o conversație directă cu dânșii, fie că vorbim de audiențele pe care le susțin aproape săptămânal cu cetățenii, fie că ne întâlnim pe teren, unde sunt șantierele în lucru. Nu în ultimul rând, în cadrul evenimentelor, care au loc în Municipiul Sighișoara, am ocazia să vorbesc cu membri comunității sighișorene și să ne bucurăm împreună de ceea ce ne oferă orașul nostru.